Tag Archives: Gânduri

Piove…

Piove al di là del vetro, piove sopra i tetti, piove sulle auto, piove sul bagnato, piove sulla gente, piove sull’INDIFFERENZA, piove sull’ODIO … sull’AMORE, sulla VERITÀ, sull’IPOCRISIA, sul CONFORMISMO… certe macchie non si lavano via così, rimangono dentro.

In quest’atomo opaco del male PORTAMI VIA DA QUI, voglio il SOLE, ne ho bisogno, ti muovi dentro di me, ballo il buio.

Perché non riesco a viverti come io vorrei ? 

E adesso basta… VATTENE !

Mi chiedo sempre… PERCHÈ ?!

Si arriva a conclusioni in fretta. Io realizzo che è finito tutto, tutto ha una motivazione, se vuoi chiamarlo DESTINO, DISEGNO DIVINO, il finale della storia è sempre quello… divisi, separati da un vuoto, da un abisso di freddezza…  

Sto male… prendimi via con te… 

Portami via da questo mondo marcio fatto di apparenza, superficialità, degenerazione morale… non so se resisterò ancora per molto…

Ti prego stammi vicino… se ti perdessi sarei un nulla, non mi resta che sognarti, immaginarti con me, sentire che mi sei vicino

Ahhh… che emozioni !


Verita’

Il piacere di correre a piedi nudi, ….e’ sentire la VERITA‘…. di una terra che non mi appartiene…

Ascolta l’inganno, per conoscere la VERITA‘…

La VERITA‘, immagina la VERITA‘…

Cosa cerchiamo nel tempo, se non che la VERITA‘…. mai scritta nei tempi…


Bună dimineața !

   Frumoasă e viațaaaaaaaaaaaa !


M’s movies – Terminus Paradis

Dimitrie (Mite) Cafanu nu are o copilărie fericită: tatăl, nomenclaturist comunist, pare să nu se sinchisească de el, iar mama îl iubeşte mai mult pe unul dintre frații săi. Nu e de mirare că, atunci când creşte, Mite decide să se îndepărteze de familie şi să ia viața pe cont propriu. Înzestrat cu o forță ieşită din comun, este, pe rând, muncitor la Policolor, soldat foarte abil în a se sustrage de la muncă, hoț de buzunare, dar şi boxer redutabil.

Norocul pare să îi surâdă în sfârşit lui Mite când ajunge, împreună cu un prieten, în satul Pertihani. Cei doi găsesc aici două surori înstărite, singure şi sânt încredințați că viitorul lor e senin şi lipsit de griji.

După un timp însă totul în jur pare să se prăbuşească. Rămas fără serviciu, Mite cutreieră flămând străzile, fără să o poată uita pe Colivăreasă, marea sa iubire din tinerețe.


La mulți ani, copiilor din noi !

Copilul interior este acea parte din noi care deschide drumul către dimensiunile adânci ale sufletului nostru și ne inițiază în comorile și în moștenirea lui…


Vocea vântului…

Frântă…

…între forța liniştii mele şi frica de a rămâne singură, am învățat să înțeleg… VOCEA VÂNTULUI.



Cafanu… again & again & again !

Ai să uiți că suntem făcuți noi să ştim doar trup…
Ai să uiți că Adamii sunt atât de săraci, că la o anume vârstă văd doar trup…

Ai să uiți şi ai să înțelegi că sufletul este de multe ori dat la o parte, în dragul la cum suntem fizic…

Când ai să înțelegi asta, adânc, adânc… ai să fii tu fericea ta, zâmbetul tău frumos şi să-ți dea Domnul să-ți fie citit de cine trebuie…

Ştiu, îți cauți un ceva… un ceva ce, nu a fost să fie ?
Da… un ceva ce-ți e drag, încât îl vrei iar şi iar, singură ori poate… cu “de o mână ținută”…
Caut şi mă rog …să vină…

Are să-ți vină când nu ai să te aştepți, iar atunci când te vei uita în urma, ai să zâmbeşti, că nu ştiai că a venit…

                        Cafanu