Tag Archives: alegeri

2009 – 10 Momente de Istorie

2009 ar putea fi considerat cel mai spectaculos an din ultimele două decenii. Cea mai severă ajustare economică, de la +7% la -7% evoluţie PIB, cel mai mare împrumut din istoria României, primul guvern care a căzut în Parlament şi cea mai mică diferenţă de scor la alegerile prezidenţiale.


Însă, din punctul de vedere al modului în care ar trebui să reacţioneze un stat în vreme de criză, 2009 poate fi considerat şi anul în care nu s-a întâmplat nimic.

Deficitul bugetar a crescut cu 50%, investiţiile publice au scăzut, iar creditarea s-a blocat, situaţie la care a contribuit mai ales foamea de bani a statului.

Sectorul privat a trecut pe excedent şi a concediat 350 de mii de angajaţi, fapt care a dublat rata şomajului, până la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani.

În acest timp, campania electorală a amânat restructurarea sectorului public pentru încă un an. Cu o tăiere de cheltuieli de 10%, ajustarea se anunţă teribilă …

Sursa: Standard Money


Hăuuuu I feel today !

“Găleata electorală” – util – casnică sau mită electorală ?

În vreme ce autorităţile cheltuie sume consistente pe campanii de informare împotriva mitei electorale, partidele se ascund sub prevederi legale ambigui. Mai mult, acestea din urmă consideră absolut normal să-i oferi alegătorului un cadou în schimbul votului.

Cu doar o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, partidele încep să scoată la bătaie “artileria grea”. Dacă bannerele şi afişele nu prea mai scot lumea la vot, partidele se pregătesc să înceapă operaţiunea de distribuire a materialelor electorale care se bucură garantat de priză la public, de la sacoşe cu diverse cadouri simbolice, până la obiecte de utilitate casnică – sape, găleţi, sau chiar produse alimentare …

Sursa: Evenimentul.ro


Hăuuuu I feel today ???

Traian Băsescu a declarat, în dimineaţa de luni, înainte de a pleca de la sediul PDL …
 ” E un fleac, i-am ciuruit ! „

 Eu mă simt aşa … voi ?!

Sursa: Mediafax


Scrisoare către viitorul preşedinte

Domnule preşedinte, nu ştiu cine sunteţi, habar nu am cum vă cheamă. La ora la care scriu aceste rânduri sunteţi stresat, ştiu. Sunteţi obosit şi uşor derutat. Aveţi emoţii fiindcă nu ştiţi sigur dacă dumneavoastră veţi fi preşedintele. De săptămâni întregi staţi cu ochii în sondaje şi în strategiile de campanie la care lucraţi cu echipa dumneavoastră. Mă întreb câte ore dormiţi pe noapte, domnule preşedinte, şi cât de frică vă este că o să pierdeţi aceste alegeri. Îi ştiţi pe duşmanii din partid, cei care sunt acum pe lângă dumneavoastră, dar care abia aşteaptă să rataţi pentru a vă da brânci. Ştiţi că dacă pierdeţi alegerile, pierdeţi tot. Poate că de-asta aruncaţi cu promisiuni în stânga şi în dreapta. Poate că de-asta transpiraţi mai des decât de obicei şi de-asta vă enervează la culme lucruri care altădată v-ar fi lăsat indiferent.

 

Mai este puţin, domnule preşedinte, şi toate astea vor fi trecut. Veţi fi în culmea gloriei, domnule preşedinte. Duşmanii din partid vor zâmbi din nou şi îşi vor înghiţi veninul încă 5 ani. Duşmanii din afara partidului se vor încrunta. Veţi deschide o sticlă de şampanie în faţa mulţimii şi le veţi mulţumi românilor pentru voturi. Le veţi mulţumi şi celor care nu v-au votat. Şi trebuie să ştiţi, domnule preşedinte, oricine aţi fi, că cei mai mulţi români nu v-au votat. Ştiţi, domnule, că suntem scârbiţi de clasa politică pe care şi domnia voastră o reprezentaţi şi că cei mai mulţi dintre noi nu am ieşit la vot ca să punem ştampila pe vreunul dintre voi. Campania asta murdară la care aţi participat ne-a enervat peste măsură. Banii pe care i-aţi tocat, faptul că aţi fost unul dintre actorii crizei politice din ultima perioadă, criza asta care încă nu ştim cât ne va fi costat.

Domnule preşedinte, nu am încredere în dumneavoastră, indiferent de numele pe care îl purtaţi. Am idee cât de costisitor este pentru fiecare dintre noi motorul care v-a adus în această funcţie şi-mi dau seama că toţi cei care au pus umărul la succesul dumneavoastră vor începe negreşit să-şi ceară răsplata. Veţi uita promisiunile pe care le-aţi făcut faţă de noi, dar, din păcate, nu veţi putea uita promisiunile pe care le-aţi făcut faţă de ei. Sunteţi, într-un fel, ca unul dintre acei oameni care se împrumută la cămătari, domnule preşedinte. Doar că, din păcate, nu veţi plăti cu banii dumneavoastră, ci cu viitorul nostru.

Domnule preşedinte, ştiu că nu veţi citi aceste rânduri. Sunteţi prea ocupat cu gândul înfricoşător că nu veţi ajunge preşedinte şi nu prea are cum să vă pice în mână un ziar de provincie. Dar, în fond, scriu pentru oamenii care îşi pun mari speranţe în dumneavoastră ori în contracandidaţii dumneavoastră şi vreau să le spun că nicio mare minune nu se va întâmpla după 6 decembrie. Vom afla poate cât de mult ne va fi costat perioada asta de semi-anarhie politică şi câte zeci ori sute de mii de bugetari îşi vor pierde în curând locul de muncă. Ne vom întoarce apoi la facturile noastre pe care nu o să le plătiţi dumneavoastră, la căutatul de locuri de muncă, la gripa şi la medicamentele noastre, la rudele noastre din spital. Pentru noi, va fi un Crăciun trist, domnule preşedinte. Pentru dumneavoastră, va fi un Crăciun fericit. E bizar că trăim în lumi diferite şi că, în ciuda acestui fapt, veţi deveni preşedinte în lumea noastră.

Citeşte blogul lui Marian COMAN




Ceva …

Motto: “Cea mai mare faptă bună este rugăciunea” –  părintele Cleopa Ilie

Una din ultimele zile de campanie electorală …  
Într-o emisiune televizată, un candidat cu o carte de vizită prodigioasă, somitate naţională şi internaţională în profesie, mărturiseşte o scenă care l-a impresionat în călătoriile sale electorale: un om, un alegător, căruia i-a oferit pliantul cu oferta sa electorală, a luat pliantul în mână, i-a privit lung fotografia, şi a spus: “Omul acesta va face, oare, CEVA pentru noi ?” Istorioara povestită de candidat impresiona, pentru că lumea aşteaptă. Alegătorii aşteaptă. Poporul aşteaptă.

Watching over Vlad by Slickdj3
 Aşteaptă “CEVA” de la cei aleşi !!!
Cu gândul la această istorioară, cu timpul, mi-a venit în minte o alta: un morar, dintre cei care macină grâul la moară, şi trăieşte din uiumul, din cota parte pe care o opreşte fiecăruia, din ceea ce i-a măcinat, a fost învinuit că fură câte o mână de boabe din sacul fiecărui ţăran. Morarul a răspuns: dacă eu iau de la fiecare din cei care vin la mine câte o mână de grâu, nimeni nu simte. Dar dacă fiecare dintre cei care macină la mine îmi ia câte un fir de păr din cap, eu voi rămâne, fără îndoială, chel.
Cu alte cuvinte, dacă fiecare alegător din cei câteva mii, zeci de mii, arondaţi unui candidat, aşteaptă câte CEVA de la candidat, teamă îmi este că mai degrabă omul politic, asemenea morarului din pildă, va rămâne chel, înainte de a apuca să ofere măcar un fir de păr fiecărui alegător.
De ce oare, omul care a privit fotografia candidatului, nu a spus: “Voi face oare, eu, CEVA, pentru omul pe care îl aleg ?”  De ce lumea aşteaptă, alegătorii aşteaptă, poporul aşteaptă “CEVA”, de la cei aleşi, în loc de a fi ei aceia care oferă CEVA, un lucru cât de mic, un CEVA minuscul, dar CEVA, în fiecare zi, celor pe care îi aleg ?
Şi pentru că în timpul campaniilor electorale, cu osebire, se împart din belşug, de varii partide, icoane şi iconiţe, dar atunci, şi numai atunci, îmi mai aduc aminte un amănunt: Iisus Hristos ne vorbea aşa: Căutaţi mai întâi Împărăţia Cerurilor, şi toate celelalte vi se vor adăuga vouă. Să îmi fie permis să remarc în aceste spuse un detaliu, deranjant pentru cei care aşteaptă CEVA, de la Dumnezeu, sau de la un ales. Înainte de a aştepta “CEVA” de la ei, să fim noi cei care le oferă, în fiecare zi, “CEVA”.
Altminteri, cu amărăciune, nu facem decât să ne întoarcem la o scenă a piesei “A treia ţeapă” , de Marin Sorescu, în care domnitorul Vlad Ţepeş, asaltat de un popor de cerşetori, priveşte în gol, cutremurat, şi rosteşte …

“ De unde atâţia milogi ? ”

Jianu Liviu-Florian – 28 noiembrie 2008