Tag Archives: poem

De citit cu răbdare şi grijă …

Duhovniceasca de Tudor Arghezi 

Ce noapte groasă, ce noapte grea !
A bătut în fundul lumii cineva.
E cineva sau, poate, mi se pare.
Cine umblă fără lumină,
Fără lună, fără lumânare
Şi s-a lovit de plopii din grădină ?
Cine calcă fără somn, fără zgomot, fără pas
Ca un suflet de pripas ?

IISUS by MAGDAMMUS
Cine-i acolo ? Răspunde !
De unde vii şi ai intrat pe unde ?
Tu eşti, mamă ? Mi-e frică,
Mamă bună, mamă mică !
Ţi s-a urât în pământ.
Toţi nu mai sânt,
Toţi au plecat de când ai plecat.
Toţi s-au culcat, ca tine, toţi au înnoptat,
Toţi au murit detot.
Şi Grivei s-a învârtit în bot
Şi a căzut. S-au stârpit cucuruzii,
S-au uscat busuiocul şi duzii,
Au zburat din streaşina lunii
Şi s-au pierdut rândunelele, lăstunii.
Ştiubeiele-s pustii,
Plopii-s cărămizii,
S-au povârnit păreţii. A putrezit odaia…
Ei! cine străbătu livada
Şi cine s-a oprit?
Ce vrei? Cine eşti
De vii mut şi nevăzut ca-n poveşti ?
Aici nu mai stă nimeni
De douăzeci de ani…
Eu sânt risipit prin spini şi bolovani…
Au murit şi numărul din poartă
Şi clopotul şi lacătul şi cheia.
S-ar putea să fie Cine-ştie-Cine…
Care n-a mai fost şi care vine
Şi se uită prin întuneric la mine
Şi-mi vede cugetele toate.
Ei! Cine-i acolo-n haine-ntunecate ?
Cine scobeşte zidul cu carnea lui,
Cu degetul lui ca un cui,
De răspunde-n rănile mele?
Cine-i pribeag şi ostenit la uşă ?
Mi-e limba aspră ca de cenuşă.
Nu mă mai pot duce.
Mi-e sete. Deschide, vecine,
Uite sânge, uite slavă.
Uite mană, uite otravă.
Am fugit de pe Cruce.
Ia-mă-n braţe şi ascunde-mă bine.


Sonnet 18

I love Shakespeare, and i love Gilmour …

Shall I compare thee to a summer’s day ?
Thou art more lovely and more temperate:
Rough winds do shake the darling buds of May,
And summer’s lease hath all too short a date:
Sometime too hot the eye of heaven shines,
And often is his gold complexion dimm’d;
And every fair from fair sometime declines,
By chance or nature’s changing course untrimm’d;
But thy eternal summer shall not fade
Nor lose possession of that fair thou owest;
Nor shall Death brag thou wander’st in his shade,
When in eternal lines to time thou growest:
So long as men can breathe or eyes can see,
So long lives this and this gives life to thee.


Poem …

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii. Cine nu-şi schimbă existenţa, cine nu riscă să construiască ceva nou, cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte … Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru. Moare câte puţin cine evită pasiunea, cine preferă negrul pe alb şi punctele pe “i” în locul unui vârtej de emoţii, acele emoţii care fac ochii să stralucească, oftatul să surâdă, şi care eliberează sentimentele inimii …

SASCHA HÜTTENHAIN PHOTOGRAPHY

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său, cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis, cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile “responsabile”. Moare câte puţin cine nu călătoreşte …  cine nu citeşte, cine nu ascultă muzică, cine nu caută harul din el însuşi. Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea, cine nu se lasă ajutat … Moare câte putin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.  Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început, cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs şi cine, nu răspunde chiar dacă cunoaşte răspunsul …

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că “A fi viu” cere un efort mult mai mare decât simplul fapt …de a respira ! Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim …o fericire splendidă !

Totul depinde de cum o trăim … !

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la Soare !
Daca va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul !
Daca va fi să plângi, plângi de bucurie !
Daca va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale !
Daca va fi să furi, fură o sărutare !
Daca va fi să pierzi, pierde-ţi frica !
Daca va fi să simţi foame, simte foame de iubire !
Daca va fi să doreşti să fii fericit
ă, doreşte-ţi în fiecare zi … !

LA MULŢI ANI !

Pablo Neruda – Poem


Ninge …

Ninge cu păcate – ninge cu lumină,

În ninsoarea pură – e atâta vină,
Ninge cu lumină, ninge cu păcate,
Vino iarăşi, Doamne, să le speli pe toate

Ninge cu păcate, ninge cu iluzii,
Suntem martori veşnici, marilor confuzii –
Ninge cu iluzii, ninge cu păcate,
Vino iarăşi, Doamne, să le ierţi pe toate

Ninge cu păcate, ninge cu Biserici,
Fulgii de zăpadă parcă ne sunt clerici –
Ninge cu lumină, ninge cu păcate,
Vino iarăşi, Doamne, să ne dai în rate,

Pe ninsori de lacrimi – vieţile iertate …

Ninge cu apă de dor îngheţată,

Ninge cu stele de ochi dragi şi de mere,

Ninge cu praf de cărbune transform în alune,

Ninge cu mine copil cu fulgi în April,

Ninge cu ţară şi dor,

Ninge din cer şi din nor,

Ninge cu vrut şi nevrut …

Ninge cu Eve’n ştiut,

Ninge cu Eve stătut,

Ninge cu ele viaţa ce-i rod,

Cu ele ce-s cerut de mână,

Cu umilinţa ce nu-i înţeleasă de Adam,

Cu simţirea ce-i dată să fie trăită,

Doar două anotimpuri,

Din care unul iarna,

Ce-şi ştie sfârşit în Primăvară …

De alt nins …


Liviu Florian Jianu şi Cafanu – Ianuarie 2010


Good Morning … Midnight !

 

Day & Night 

Good Morning Midnight !
I’m coming Home
Day got tired of Me
How could I of  Him ?

Sunshine was a sweet place
I liked to stay
But Morn didn’t want me now
So Goodnight Day !

I can look can’t I
When the East is Red ?
The Hills have a way then
That puts the Heart abroad

You are not so fair Midnight
I chose … Day
But please take a little Girl
He turned away !

Emily Dickinson