Category Archives: Cafanu

Wind and Music

We need Wind and Music to carry us  away …

To the Realm of the Soul,

To give us the Gift to Remember …and to Forgive and not Forget.

Cafanu …


Un șanț de drum de țara mea …

– Când am început să te caut, am pus tot ce știam despre tine într-o ecuație, ca la matematică, ce știu …ce nu știu, că să-l aflu pe Cafanu

– Ai crezut tu atunci în ceva… ceva ce merită să-l cauți și l-ai găsit, ori regăsit …

Și ai reușit și de asta sunt cu tine acum, pentru că nu ai uitat un nimeni ce-și spunea Cafanu. Ești prietena mea din Brăila ori din Tulcea; suntem români amândoi, iar acum ne ducem dorul de țară. Mădilina, doar tu poți înțelege cât de dor mi-a fost, mi-a fost atât de dor încât visam cele mai frumoase vise pe un șanț de drum de țara mea, un șanț cu flori, un drum ce ducea la Oltenița.


Despre fericire …

Ești fericită și nu știi …

Sunt, chiar sunt să știi… că pe mine și o melodie mă fericește și o petală … o notă e deajuns !

Știu fericirea ta, eu netrebnic doar o inuiesc, nu o am.

Un gest, lucruri simple …o pietricică … aduc fericire.

Aduc, și știu, că este și așa …


The sky is broken …

A song that gains feelings …

A song that is humble enough as to sing a note of what was the not in that… very moment …


If I could be where you are …

Ți s-a dat să vezi tot… răul și tristețea, întrebare fără de răspuns, mirarea că ești așa cum ești,  frumosul ce vrei să-l pui pe o placă de memorie ce ține istoria… vechi și nou ești, împletite în degete ce mângâie biletul către țară…
Și frumos …

Frumosul din mine o să-l țin în brațe până m-oi destrăma …
Ai să fii până când trupul te va trăda, dar nu pentru mult timp, pentru că apoi ai să renaști mai mult în suflet și ai să o iei de la început.
Știu …oh …poate într-o altă viață în care nu voi mai fi atât de singură …

Ești tu o Eva primordială;
Ești iubire fără de pauză;
Ești frântă în tine adânc;
Ești făcută din aluatul secolului trecut;
Când erai plimbată cu trăsura …

CAFANU …


Surâsul Domului …

Ai să râzi Primăverii;

Ai să râzi Domului,

Ai să-ți pese cât vrei să-ți pese volitiv,

Dar nu ai să uiți CE-ȚI EȘTI

Duomo by Magdammus

O Eva ce-și plânge trecutul și atât cât știe ea plânge viitorul,

Dar să nu uiți că nu ai păcat …

Nu ai !

Iubești și ești ținută în brațe de Domnul !

Cum să uit …

Domnul este cu mine …


Pilotul …

Mulțumesc ….

Știu ce spune el, știu bine și toamna și sandalele și rochița, chiar dacă era ștampilată a fiind anilor ’70, mai știu că ploaia aducea orașul mai aproape, într-un fel de dor văzut de sus, când norii nu știau hotare și când unde-mi eram ar fi fost tot acolo în acel apartament, unde credeam că am să fiu așteptat ca un Iisus, fără altă patrie decât poalele unei fete…

Eram obosit de aer, de zbor și de păsări ce nu le voiam ucide cu elicea, eram doar dor de orașul ce-l știam și ce-mi cânta trist o melodie pierdută în salcâmii unei bariere de cale ferată și mi-e trist că-mi eram tânar… și au să fie și alții triști la fel …

CAFANU