O mamă s-a îmbolnăvit de Zona Zoster …
Zona era localizată la ochi, nas şi faţă. Durerea a fost cumplită. A fost nevoie de internare …
Un singur medic a fost de găsit în tot spitalul de boli de piele. Ceilalţi erau plecaţi la un … Congres de Medicină … Medicul a rămas cu un întreg spital pe cap. Dar Dumnezeu este mare. Ce nu reuşea să facă medicul, făcea Dumnezeu. Pe gratis !
În toaleta comună dintre saloane, robinetul nu se putea opri niciodată. Spitalul avea instalator plătit. Avea şi manager de spital. La mijloc era o garnitură. Pentru care nu s-a găsit timp. Dar Dumnezeu e mare. Un primar a vrut să faca din banii publici fântâni arteziene în centrul oraşului. Apa a fost oprită, şi robinetul nu a mai curs. Dumnezeu este mare. Pe gratis !
Scaunul toaletei curgea într-una. Un miros fetid emana şi din toaletă, din această cauză. Nu puteai să mergi la toaletă, fără să iei pe tălpi mireasma de urină sau excremente. Era nevoie de o mână de ciment, şi o mână de meseriaş care să o pună, în jurul scaunului de la wc. Dar, aşa cum spuneam, apa a fost oprită, din cauza primarului care visa fântâni arteziene în centrul oraşului. Dumnezeu este mare. Pe gratis !
Prin plafoanele mucegăite, se infiltra apa de la etajele superiuoare. Dar apa a fost oprită. Din aceleaşi binecuvantate motive. Dumnezeu este mare.Pe gratis !
Unele infirmiere intrau vijelios în saloane, şi strigau ca un Kapo de lagăr: Cutare ! ( numele…) Urma lista de învinuiri. Pacienţii erau nişte băbuţe care tremurau de frig, foame, şi boală, în saloane. Erau acuzate că le-a căzut vreo bucată de vată pe jos. După masă, farfuriile rămâneau neridicate ore în şir. Spitalul avea şi manager, şi medici … Toţi erau plecaţi la Congrese de Medicină … Unul singur nu se putea ocupa de toate. Să aducem slavă lui Dumnezeu. Le aranja el, aşa cum se putea, pe toate. Pe gratis !
Nici brancardierii, nici asistenţii, nu erau îndeajuns. În plus, mulţi dintre ei urmau să plece la Curubeşti. Să protesteze pentru mărirea salariilor. Pentru care merite ? Dumnezeu ştie ! Dumnezeu este mare ! Pe gratis !
Mama era pensionară. A plătit o viaţă întreagă asistenţa de spitalizare. Precum toţi din familia ei, azi salariaţi, printr-o minune dumnezeiască. La internare, i s-a spus că spitalul nu are medicamante pentru boala ei. Să şi le cumpere pe banii ei. Şi le-a cumpărat. După două zile, i s-a spus că medicamentele cumpărate pentru două săptămâni s-au terminat. Să mai cumpere.A mai cumpărat. Pe toate Dumnezeu le descurcă pentru binele oamenilor. Dumnezeu este mare ! Pe gratis !
Scriu degeaba. Nu mă plăteşte nimeni. Nu mă citeşte nimeni. Nu ia nimeni nici-o măsură. NU SUNT BANI !!! Dacă acum nu răspunde pentru nimic, nimeni, credeţi că va răspunde cineva când vor exista mai mulţi bani ? Vă înşelaţi …
Dumnezeu lucrează pe gratis ! Dumnezeu este mare !
Liviu Florian Jianu
Mădălina lu' Cafanu 
17 febbraio 2010 at 17:43
Mici probleme… garnitura de robinet, bazin de WC neetans, plafon care curge … etc. Management prost, incompetent si corupt. Prost, pentru ca nu stie sa se organizeze. Incompetent, pentru ca numit politic, nu are nicio inclinatie spre competenta. Corupt, pentru ca pana si un prost care are intentii bune, se poate inconjura de altii mai destepti ca el, care sa-i rezolve problemele ! Aplicabil pentru toate situatiile prezentate, cat si multe altele neprezentate, care au aceleasi cauze.
In plus, s-ar mai adauga in cazul actelor strict profesional-medicale: lipsa de respect fata de propria identitate ca medic – altfel nu ai face profesia cu jumatate de masura, lipsa de respect fata de proprii cetateni, altfel nimeni nu si-ar permite sa-i neglijeze si sa-i trateze altfel de cat cu maximum de respect.
Aici e de fapt …cauza adevarata: lipsa de putere a cetateanului, care atrage lipsa de respect asupra sa. Lipsa de putere se datoreaza: saraciei cetateanului – de aceea NICIODATA conducerea unei tari nu va dori ca salariile sa fie mari, sau bunastare pentru popor, caci asta ar duce imediat la independenta individului in:gandire, miscare, actiuni, iar conducerea ar deveni…”functionari in slujba poporului si a natiei” ! … Brrr !
"Mi piace"Piace a 1 persona
17 febbraio 2010 at 19:30
A mai rămas din pâine o ultimă bucată –
Să o mănânce tata, sau mama, sau copiii?
Bunicilor s-o-ntindem, sau celor de la poartă
Ce bat aici de foame, în templul veşniciei?
Sau unui preot, poate, s-o dăm, să o îmbuce,
Sau el să o împartă, la toţi flămânzii lumii,
Sau regelui s-o-ntindem, sau morţilor, postumii,
Pomană să o facem, cum stau, lihniţi, sub cruce?
O ultimă bucată, atât avem, de pâine,
Sunt goale ale lumii lucioase galantare,
În temple-magazine, nici nu mai ştii ce doare,
Penuria de astăzi, sau lipsurile, mâine?
Cum am ajuns cu toţii de-o pâine a depinde?
Şi ea nu se ajunge, şi nici nu se împarte,
Se bate pe o pâine frăţia lumii, frate,
Deşi, în urma dânsei, nu mai avem ce vinde
Să cumpărăm bucate, căci nu mai sunt bucate –
Dar mai avem o pâine, e ultima, socoate,
Pentru o zi de viaţă, în plus, te bate, încă,
Eternitatea toată e-a celui ce mănâncă
O zi în plus de viaţă – mănâncă,
şi te bate …
Liviu Florian Jianu – Ultima pâine
"Mi piace""Mi piace"
17 febbraio 2010 at 20:21
Salut ….
Nu pot să nu-l citez pe Badea citind post-ul tău … “Trăim în România şi asta ne ocupă tot timpul …”
Dar cum dracu după ce o viaţa de om … 40 de ani … ai plătit statului cu o bucăţică din munca ta la contribuţiile sociale, de pensii şi de sănătate când dai de greu ….să te trezeşti scuipat intre ochi de replicile doctorilor …poliţiştilor …judecătorilor …etc. …oameni pt. care munceşti …
E pur şi simplu o realitate crudă …
"Mi piace""Mi piace"
17 febbraio 2010 at 21:53
Toate se rezolva in timp,poate gratis sau nu ….
Peste tot sunt gropi de rahat in care “cei mai norocosi” ca mine din cand in cand calcam ,insa de data asta …cred ca ,calcam cu totii !
“A-nceput de ieri s-apara
Cate-o groapa de rahat.
Vremea s-a mai imbunat,
Strazile-au ramas prin tara,
Ca la sat.
Sunt transee, nu sosele
Nu poti circula deloc
Caci sunt gropi din loc in loc
Mari, cat sa-l ascunzi in ele
Si pe Boc.
Si cand ploua toate-au apa
Nu se vede, dar precis
Ca se-ascunde un abis
Cam in ori-si-ce baltoaca.
E de vis…….. !
Nu soferii sunt miopi
Cand conduc, ci trebui spus,
C-au o mare vina-n plus,
Ca sunt “prosti de dau in gropi”….
Cei de sus!
Zici ca mergi pe-alta planeta
Avem gropi ca-n cimitir
Nu le treci nici dac-ai TIR.
Si voi vreti o rovinieta?
HAI SICTIR !
"Mi piace""Mi piace"
18 febbraio 2010 at 0:00
wow. bravo.
cel mai frumos articol citit recent.
ai un talent în a scrie, de invidiat.
Dumnezeu e mare pentru ce-i care au ochi și văd.
Puterea Sa în slăbiciune e făcută desăvârșită.
"Mi piace""Mi piace"
18 febbraio 2010 at 9:06
Ce frumoasa melodia asta povestita! Acum sint in siguranta, pot sa ma imbolnavesc pana si eu de o melodita ca Dumnezeu este mare, o sa-mi dea de mancare .Pe gratis, cat o sa stau in pat si o sa fluier ca un radio stricat 🙂
"Mi piace""Mi piace"
18 febbraio 2010 at 15:07
Dumnezeu vs. stiinta
Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o pauza si apoi ii cere
unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
Esti crestin, nu-i asa, fiule?
Da, dle, spune studentul
Deci crezi in Dumnezeu?
Cu siguranta
Dumnezeu e bun?
Desigur, Dumnezeu e bun.
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
Da
Tu esti bun sau rau?
Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem
ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
Da, dle. As incerca.
Deci esti bun.
N-as spune asta.
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l
vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp
studentului sa se relaxeze.
Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
Pai…, da, spune studentul
Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
De unde vine Satana?
Studentul ezita. De la Dumnezeu.
Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
Da, dle.
Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
Da
Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si
raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
Da
Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a creat? Niciun raspuns.
Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el
adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si
observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
Nu, dle. Nu L-am vazut.
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
Nu, dle, nu l-am auzit.
L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta
senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
Nu, dle, ma tem ca nu.
Si totusi crezi in el?
Da.
Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista.
Ce spui de asta, fiule?
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio
dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
Dle profesor, exista caldura?
Da
Si exista frig?
Da, fiule, exista si frig.
Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
‘Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata,
caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar
exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corps au
obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corps au
material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina
scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina
constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este
sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am
putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un semestru bun.
Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
Da, dle profesor. Vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de
aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
Poti explica in ce fel?
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte;
un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste
electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea
doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru
substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta
argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. Nu predate studentilor ceea ce credeti, nu? Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului? Clasa izbucneste in ras. E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In
fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va trebui sa crezi, pur si
simplu….
Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul.
Acum, dle, exista raul?
Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si
simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie
absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima
omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca
intunericul care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat.
PS: Studentul era Albert Einstein.
"Mi piace""Mi piace"
18 febbraio 2010 at 15:32
Madi, trist, foarte trist, dar adevarat, mai exista oare Romania pe harta ?, cred ca NU.
"Mi piace""Mi piace"
18 febbraio 2010 at 18:18
Zilele astea imi merge suspect de bine. Incep sa cred ca nu voi plati scump starea asta. Poate chiar o fi Gratis 🙂
Fain post, multumesc.
"Mi piace""Mi piace"
19 febbraio 2010 at 19:29
…şi aşa va rămâne !
"Mi piace""Mi piace"
23 febbraio 2010 at 14:06
!
"Mi piace""Mi piace"
20 febbraio 2010 at 15:58
Pe gratis!
Dumnezeu e foarte mare.
"Mi piace""Mi piace"
20 febbraio 2010 at 21:55
Salut Madi! Sper ca esti bine.
"Mi piace""Mi piace"
20 febbraio 2010 at 23:27
[…] cei ce doresc ceva arta adevãratã recomand: Zorba Grecul la Maria Postu, Oblio la Mirela Pete si Dumnezeu e mare la Madi ( a se vedea si comentariul Dumnezeu vs stiinta scris de Cati Lupascu la Madi pe […]
"Mi piace""Mi piace"
21 febbraio 2010 at 8:36
M-ai întristat cu cele scrise, mai ales în răspunsuri la comentarii. Te blestem, pe tine şi pe toţi cei care-ţi citesc blogul: Să n-aveţi parte de năcazuri!
"Mi piace""Mi piace"
21 febbraio 2010 at 16:46
[…] Calea, Adevarul si Viata. El si-a dorit doar primul loc in ZeList, nu controverse… “Religie vs stiinta” . “Arta nu moare niciodata“… asta e postare?! O fi vreun experiment […]
"Mi piace""Mi piace"
23 febbraio 2010 at 14:11
Vă mulţumesc pentru că-mi sunţeti aproape !
Doamne ajută !
"Mi piace""Mi piace"
22 Maggio 2010 at 14:07
[…] influenţa/aportul blogurilor politice. I-am răspuns cu plăcere, acţiunea lui, părându-mi meritorie. Depinde de cosecvenţa sa, finalizarea gestului. După ce i-am spus că nu sunt un blogger […]
"Mi piace""Mi piace"