Poezia muncii
de George Topârceanu
Rumegând cocenii de pe lângă jug,
S-a-ntrebat odată boul de la plug:
– Doamne, pe când alţii huzuresc mereu,
Pentru ce, eu singur, să muncesc din greu ?
La întrebarea asta, un prelung ecou
I-a răspuns din slavă:
30 settembre 2009 at 11:22
Leucoplastul asta s-a potrivit de minune la cele intamplate aseara … 😦
Of, of……….
"Mi piace""Mi piace"
1 ottobre 2009 at 0:22
Am niste promisiuni de la cunostinte dezinteresate(?) ca-mi vor trimite ceva de citit; dupa care, cica, voi munci bucuros…Numai sa nu fie droguri !
"Mi piace""Mi piace"
1 ottobre 2009 at 6:43
… dacă mai scriu şi cuvântul DROG … îmi sterg ” băieţii ” şi … contul Google 😀 !
"Mi piace""Mi piace"