Archivi categoria: Film

Vis …

Ţi-a fost fără să vrei dor de un viitor ce ţi-a răpit ceva, ai trecut în vis un timp ce nu-l ştiai a-l spune, dar îl ştiai de înainte; ori de mai demult, de când te-ai născut, de când te jucai… cu păpuşi…

Suntem păcătoşi fără să vrem, chiar în joacă …

CAFANU


M’s Movies – Bridge To Terabithia

În 1976, scriitoarea Katherine Paterson a găsit inspiraţia pentru Podul către Terabithia, după moartea tragică a unui prieten apropiat al fiului ei, micul David. Pentru a-şi ajuta fiul să facă faţă durerii la o vârstă atât de fragedă, Katherine a scris Podul către Terabithia. Iniţial, intenţia ei era să scrie o serie de poveşti fantastice pentru copii, dar în final a creat un univers mult mai încântător, cu făpturi mitice, între care se poartă o bătălie de proporţii epice, între Bine şi Rău. Cartea a fost publicată pentru prima dată în 1977 şi a câstigat Medalia Newbery în 1978. Afectându-i profund pe tinerii săi cititori, Podul către Terabithia, a fost citită în întreaga lume şi a devenit un element de bază al programelor de lecturi şcolare şi al colecţiilor personale din întreaga lume.

Terabithia este regatul imaginar din Podul către Terabithia. Cu o denumire similară, Terebinthia este şi o insulă din lumea fictivă din Narnia, menţionată în treacăt în Prinţul Caspian şi Călătorie cu Zori-de-Zi, romane scrise de C. S. Lewis (Cronicile din Narnia). În romanul Podul catre Terabithia, Leslie face referire la Cronicile din Narnia, când îi dă aceste poveşti lui Jesse, pentru că el să înveţe să se poarte ca un rege … Leslie a numit regatul lor secret Terabithia şi i-a împrumutat lui Jess toate cărţile ei despre Narnia, pentru ca el să ştie cum decurg lucrurile într-un regat vrăjit – cum trebuie protejate animalele şi copacii, cum trebuie să se comporte un conducător…

Sursa: Cinemarx.ro 


M’s Movies – The Chronicles of Narnia

Cel de-al treilea film din seria “Cronicile din Narnia”, “The Voyage of the Dawn Treader”, va ajunge în cinematografe în 2010. Dupa ce Studiourile Disney au retras co-finanţarea peliculei, Studiourile Fox au confirmat decizia de a se implica în producţia proiectului: ”The Chronicles of Narnia – Voyage of the Dawn Treader”. Cele două părţi lucrează în prezent la rezolvarea problemelor legate de buget şi de scenariu, sperând să încheie filmările la sfârşitul verii, pentru ca filmul să poată fi lansat cu ocazia sărbătorilor de iarnă din 2010.

Companiile Fox şi Walden vor împărţi cheltuielile de producţie pentru acest proiect, al cărui buget este estimat la suma de 140 de milioane de dolari. Această sumă este considerabil mai mică decât bugetul de 215 milioane de dolari al filmului “Cronicile din Narnia: Prinţul Caspian”, care a fost considerat o dezamăgire faţă de primul film al seriei, “Leul, vrăjitoarea şi dulapul” (2005). Primul film al seriei a obţinut încasări de 745 milioane de dolari pe plan mondial. Cu toate acestea, “Prinţul Caspian“, considerată cea mai puţin comercială din toate ecranizările celor şapte romane ale seriei “Cronicile din Narnia“, s-a clasat pe locul 10 în box office-ul mondial în 2008.

Sursa: Mediafax


Mary & Max

A tale of friendship between two unlikely pen pals: Mary, a lonely, eight-year-old girl living in the suburbs of Melbourne, and Max, a forty-four-year old, severely obese man living in New York.


Eminescu, Veronica, Creangă

Primul film documentar despre Eminescu, are titlul “Eminescu, Veronica, Creangă” şi a fost realizat de Octav Minar în 1914.

Filmul a fost descoperit la Arhiva Naţională de Filme de către Ion Rogojanu şi Dan Toma Dulciu. Existenţa şi importanţa naţională a acestui document a fost semnalată în presă (“Săptămâna Financiară” şi revista “Vreau bilet”) de jurnalistul Miron Manega.

Filmul poate fi vazut integral pe site-ul Certitudinea.ro


M’s Movies – Poker

Cel mai nou film al lui Sergiu Nicolaescu, “Poker”, va avea premiera pe marile ecrane din 9 aprilie 2010, când va putea fi vizionat în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex, Movieplex, Cinema Timiş (Timişoara) şi la Cinema City (Cotroceni, Cluj, Piteşti şi Iaşi), fiind distribuit de MediaPro Distribution.

De-a lungul timpului, Sergiu Nicolaescu a devenit un nume sinonim cu unele dintre cele mai incitante momente ale cinematografului românesc. Dramele şi filmele de acţiune, un gen aproape necunoscut în România comunistă, au adus în sali milioane de romani dornici de divertisment pur, lipsit de propaganda vremii. Comedia e însă exemplificată printr-un singur (dar monumental) moment în cariera regizorului – „Nea Marin Miliardar” – devenit între timp un clasic. Însă, cu toate că „Nea Marin Miliardar”, comedia sa realizată în 1981, a fost desemnată cel mai vizionat film românesc al tuturor timpurilor, potrivit unui studiu realizat de Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, abia în 2009 regizorul a mai abordat această cheie, odată cu începerea filmărilor la “Poker”.

O adaptare a cunoscutei piese de teatru cu acelaşi titlu a scenaristului Adrian Lustig, filmul “Poker” reuneşte în rolurile principale nume sonore, precum: Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Ritiu, Mircea Diaconu, Jean Constantin, Vasile Muraru şi Cătălina Grama (Jojo).

Filmul “Poker” prezintă povestea a patru prieteni ale căror destine se intersectează în copilărie şi care, odată ajunsi la maturitate, întruchipează tipologii reprezentative pentru societatea românească actuală: politicianul veros (Claudiu Viţelaru), mafiotul care îşi doreşte, prin orice mijloace, să acceadă în politică (Titel Pangica) sau medicul fără conştiinţă (Horia Vrabete). “Cred că subiectul e mai actual ca niciodată şi reflectă întocmai realitatea – mai ales cea politică – a României de astăzi”, declară regizorul Sergiu Nicolaescu.

Sursa: Citatepedia


Cosmos – Călătorie în Univers

Cosmos – Călătorie în Univers este un serial în 13 părţi scris de Carl Sagan, Ann Druyan, şi Steven Soter, şi prezentat de Carl Sagan. Serialul a fost produs de Adrian Malone, David Kennard, Geoffrey Haines-Stiles şi Gregory Andorfer, şi regizat de producători şi David Oyster, Richard Wells, Tom Weidlinger, şi altii. A acoperit un domeniu larg de subiecte ştiinţifice inclusiv originea vieţii şi locul nostru în univers.

Serialul a fost iniţial difuzat de postul de televiziune publică american PBS (Public Broadcasting Service) în 1980 şi a fost emisiunea cu cea mai mare audienţă din istoria televiziunii publice americane până la documentarul “Război şi Pace” (1990). Este în continuare unul din cel mai urmărite emisiuni PBS din lume.

A câştigat premiile Emy şi Peabody şi a fost difuzat în peste 60 de ţări şi urmărit de peste 600 milioane de oameni comform The Science Channel. Cartea Cosmos scrisă de Carl Sagan prezintă ideile expuse în serial.

Cosmos a fost produs între 1978 şi 1979 de postul american de televiziune publică PBS cu un buget de aproape 6.3 milioane dolari (plus încă 2 milioane alocate pentru reclamă). Realizarea documentarului se aseamană cu realizarea altor documentare BBC precum Civilisation, The Ascent of Man şi Life on Earth.

Spre deosebire de alte seriale filmate în întregime pe film cinematografic, pentru Cosmos s-au folosit casete video pentru scenele interioare şi efecte speciale şi film cinematografic pentru imagini exterioare.

Serialul a fost remarcat pentru efectele speciale. S-au folosit modele de dimensiuni reduse în loc de reproduceri în studio a lumilor prezentate în serial. Muzica filmului include melodii ale compozitorul grec Vangelis precum Alpha, Pulstar, şi Heaven and Hell Part 1 (ultima melodie servind ca fundal sonor tematic pentru întregul documentar).

 În cele 13 ore ale serialului pot fi auzite melodii din câteva albume muzicale precum Albedo 0.39, Spiral, Ignacio, Beaubourg, şi China. Succesul mondial al documentarului a contribuit la promovarea muzicii lui Vangelis care astfel a câştigat o largă audienţă internaţională.

Cosmos nu a fost mult timp disponibil din cauza unor probleme cu drepturile de autor pentru coloana sonoră. Dar, a fost reeditat şi distribuit în cele din urmă pe DVD în 2000.

În 2005 serialul a fost difuzat din nou postul american The Science Channel la aniversarea a 25 de ani de la prima difuzare cu noi efecte speciale şi sunet digital.

Deşi Sagan a vorbit deschis despre problemele politice ale timpului (în serial şi nu numai), percepţia generală a publicului a fost sentimentul lui de minunare faţă de imensitatea spaţiului şi timpului.

În România, serialul Cosmos a fost urmărit în anii ’80 de un public larg de telespectatori în cadrul emisiunii Teleenciclopedia.

Sursa: Wapedia.mobi.ro


M’s Movies – El Greco

“El Greco”Regia  Iannis Smaragdis, după un scenariu bazat pe adaptarea liberă a lucrării “Greco – Pictorul lui Dumnezeu” – o biografie fictivă semnată de Dimitris Siatopoulos.

Pictorul Domenicos Theotokopoulos pleacă din Creta la Veneţia şi apoi Toledo, numele său impronunţabil pentru naţiunile adoptive aducându-i supranumele de El Greco. Acuzat de erezie de către Inchiziţie din cauza tablourilor sale, în care îndrăzneste să-l aşeze pe Iisus mai jos decât pe apostoli, viaţa lui El Greco a fost o continuă luptă pentru libertate şi dragoste, o luptă plină de trădări împotriva barbariei şi a ignoranţei.

Din distribuţie fac parte: Nick Ashdon, în rolul lui Greco; Juan Diego Botto – Guevara; Laia Marull – Jeronyma şi Lakis Lazopoulos – Nicolos. La scenariu au lucrat Jackie Pavlenko şi Iannis Smaragdis.

Sursa: Cinemagia.ro


M’s Movies – Rebecca

“Rebecca” are la bază romanul omonim al scriitoarei Daphne du Maurier, un thriller psihologic regizat de către Alfred Hitchcock care a avut premiera în anul 1940. Filmul ilustrează povestea unei tinere foarte frumoase (Emilia Pox), care se căsătoreşte cu Maxim de Winter, un bărbat mai în vârstă decât ea.

El a devenit recent văduv, după ce soţia lui, Rebecca, s-a înecat într-un mod misterios. Noua doamnă de Winter provine dintr-un mediu obişnuit, nu este deprinsă cu obiceiurile aristocratice şi se trezeşte în mijlocul unei lumi în care comportamentul în societate este cel mai important.

Laurence Olivier & Joan Fontaine in Rebecca

Pe lângă toate acestea, lumea din casă o compară cu Rebecca, cea care a fost soţia lui Maxim, o femeie frumoasă pe care ceilalţi o considerau perfectă.


M’s Movies – Orphans of the Storm

Filmul mut versiunea restaurată: Cele două orfeline / Orphans of the Storm poate intra cu generozitate în căsuţa foarte încăpătoare a melodramei, fiind inspirat de altfel de o piesă franţuzească de secol XIX, scrisă de Adolphe Philippe Dennery şi Eugene Cormon, prototip al poveştilor de acest gen, ecranizată cu succes şi în anii 1915, 1933 şi 1955. La rîndul său, piesa foloseşte masiv material din cărţile Poveste despre două oraşe de Charles Dickens şi Revoluţia Franceză de Thomas Carlyle.

Într-adevăr, în timpul Revoluţiei Franceze, două surori sunt crunt separate de soartă: una dintre ele, oarbă şi neajutorată, este crescută de către hoţi, iar cealaltă, inocentă la rîndul ei, este victima unor aristocraţi depravaţi şi dedaţi oricărui fel de plăceri. Ca în orice melodramă/foileton/telenovelă care se respectă, ele se vor reuni în final şi, după o cursă teribilă, Lillian Gish va fi salvată de la a-şi pierde capul prin ghilotinare.

Canavaua epică este şi un pretext pentru a face să defileze figuri istorice, precum Danton, şi evenimente extrem de dramatice, cum ar fi căderea Bastiliei, Teroarea ş.a. Ne putem gîndi că Griffith îşi dăduse măsura pentru astfel de reconstituiri, împănate cu meditaţii asupra sensului istoriei şi a cruzimii omului faţă de semenul său, o dată cu Intoleranţă, turnat cu cinci ani mai devreme, dar, cum spuneam, aici, în Orfeline, melodrama copleşeşte totul, orice demonstraţie filozofico-politică fiind înecată din start de “şerbetul” gros făcut să ude batistele doamnelor, domnişoarelor şi chiar domnilor din vremea aceea.

Totuşi, în mod paradoxal, filmul lui Griffith nu a avut succes financiar, în anul în care, numai în New York, piesa originală era jucată în teatre de limba chineză, germană, idiş şi italiană ! Nu ne putem da seama cum durata, destul de lungă 2 ore şi 5 minute, a influenţat acest lucru.

A fost ultimul film făcut împreună de surorile Gish şi ultimul pe care Lillian Gish l-a turnat cu Griffith, punct final al unei liste destul de lungi. Actriţa a continuat însă să joace pînă în 1987, cînd avea 91 de ani, şi a murit în 1993, la vîrsta de 97 de ani! În ceea ce-l priveşte pe David Wark Griffith (1875-1948), el este unanim considerat drept adevăratul creator al limbajului cinematografic, mai toate inovaţiile, tehnice, dar în primul rînd artistice, ulterioare aflîndu-se in nuce în filmele lui.

După ce, între 1895 şi 1910, în Franţa, Lumière şi Méliès imprimă cele două direcţii pe care va merge cinematograful cît va exista el: realismul şi fantasticul, redarea, mai mult sau mai puţin documentară, a realităţii şi trucajul de artă, în următoarele două decenii este rîndul lui Griffith să-şi creeze filmele, dîndu-i noii arte principalele mijloace de expresie: decupajul şi montajul, iar celorlalţi regizori să preia şi să ducă mai departe această moştenire.

Viziunea ca om şi ca artist a regizorului se exprimă în primul rînd în cele două capodopere ale sale, filme de amplă respiraţie: Naşterea unei naţiuni (1915) şi Intoleranţă (1916). Cel supranumit “părintele cinematografului” a fost distins în 1935 cu un Premiu Oscar onorific, recunoaştere a faptului că, dacă el nu ar fi existat, naşterea noii arte ar fi fost cu mult, mult mai dificilă.

Sursa: LiterNet


%d blogger hanno fatto clic su Mi Piace per questo: