În pictura mai recentă a lui Ştefan Câlţia atmosfera meditativă impune o receptare care apropie liniştirea gândului de bucuria „degustării“ semnului plastic. Fantasticul este oarecum, să spunem, „domesticit“ , devine o ridicare la putere aproape firească a realului – de altfel în viziunile şi gândirea artistică a autorului , graniţa dintre cele două tărâmuri se dizolvă. Efemerul îmbracă straiele de sărbătoare , ale atemporalului , sensul pozitiv al condiţiei umane devine coerent. În asemenea circumstanţe , transformarea mersului în plutire nu mai surprinde …
Adrian Guţă
Mersul ca plutire – Text realizat cu ocazia expoziţiei Vînzătorul de aripi la Galeriile de Artă ale UAP / Bistriţa Năsăud
Advertisements
September 24th, 2009 at 22:19
Toate lucrurile frumoase sunt simple. Cât le complici, cu atât se urâţesc! (este valabil şi pentru … obraz!).
LikeLike
September 24th, 2009 at 22:53
Ah, mi-ai adus aminte de albăstricăăăăă !
… o simplă floricică de câmp, care valorează mai mult decât tot aurul din lume !
LikeLike
September 26th, 2009 at 15:08
vrei să vezi o parabolă postapocaliptică ?
Zvidlaw Beksinki
LikeLike
September 26th, 2009 at 15:49
Vaiii, Domnu’ Stan … ne ”tulburi” simplitatea … 😀
LikeLike
October 1st, 2009 at 11:18
Pot fi vazute picturile si in Bucuresti ?
LikeLike
October 2nd, 2009 at 10:56
Din păcate, au putut fi văzute în perioada 27/03/09 – 23/03/09 la Galeria Posibilă. 😦
LikeLike