Rugăciunea unui dac

Motto: ” Panule , ştii tu că în Lumea asta nu este nimic mai interesant decât Istoria poporului nostru, Trecutul lui … ”
(Amintiri de la Junimea)

ROMÂNIA - BUCEGI - SFINX 

Pe când nu era Moarte, nimic Nemuritor,
Nici sâmburul Luminii de Viaţă dătător,
Nu era Azi, nici Mâine, nici Ieri, nici Totdeauna,
Căci Unul erau Toate şi Totul era Una;
Pe când Pamântul, Cerul, Văzduhul, Lumea toată
Erau din rândul celor ce n-au fost niciodată,
Pe-atunci erai Tu singur, încât mă-ntreb în Sine-mi:
Au cine-i Zeul cărui plecăm a noastre inemi ?

El singur Zeu stătut-au nainte de-a fi Zeii
Şi din noian de ape puteri au dat Scânteii,
El Zeilor dă Suflet şi Lumii Fericire,
El este-al omenimei izvor de mântuire:
Sus inimile voastre ! Cântare aduceţi-i,
El este Moartea Morţii şi Învierea Vieţii !

Şi el îmi dete ochii să văd Lumina Zilei,
Şi inima-mi împlut-au cu farmecele Milei,
În vuietul de vânturi auzit-am al lui mers
Şi-n glas purtat de cântec simţii duiosu-i viers,
Şi tot pe lângă-acestea cerşesc înc-un adaos:
Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul Repaos !

Să blesteme pe-oricine de mine-o avea milă,
Să binecuvânteze pe cel ce mă împilă,
S-asculte orice gură ce-ar vrea ca să mă râdă,
Puteri să puie-n braţul ce-ar sta să mă ucidă,
Ş-acela între Oameni devină Cel Întâi
Ce mi-a răpi chiar piatra ce-oi pune-o căpătâi.

Gonit de toată lumea prin anii mei să trec,
Pan’ ce-oi simţi că ochiu-mi de lacrime e sec,
Că-n orice om din lume un duşman mi se naşte,
C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaşte,
Căci chinul şi durerea simţirea-mi a-mpietrit-o,
Că pot să-mi blestem Mama, pe care am iubit-o ‘
Când ura cea mai crudă mi s-ar părea amor …
Poate-oi uita durerea şi voi putea să mor.

Strain şi făr’ de lege de voi muri ‘ atunce
Nevrednicu-mi cadavru în uliţă l-arunce,
Ş-aceluia, Părinte, să-i dai coroana scumpă
Ce-o să amute cânii, ca inima-mi s-o rumpă,
Iar celui ce cu pietre mă va izbi în faţă,
Indură-te, stăpane, si dă-i pe veci Viaţă !

Astfel numai, Părinte, eu pot sa-ţi mulţumesc,
Că tu mi-ai dat în Lume norocul să Trăiesc.
Să cer a tale daruri, genunchi şi frunte nu plec,
Spre ură şi blestemuri aş vrea să te înduplec,
Să simt că de suflarea-ţi suflarea mea se curmă
Şi-n Stingerea Eternă dispar fără de urmă !

Mihai Eminescu
1879, 1 septembrie

Advertisements

About Mădălina lu' Cafanu


5 responses to “Rugăciunea unui dac

  • daurel

    Multumesc! Romantismul este mereu inaltator…

    Like

    • Madi

      ” Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă,
      Şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă.
      Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte … ”

      Like

      • george valah

        Sarmise getusa – “cuprinderea getilor” … care nu era cetate (dava) de lupta ci oracol sfant si loc de rugaciune si invatare a regulilor si de sedere a conducatorului peste tot neamul trac … Acolo, in adunarea cea mare, tarabostes (bos – conducator tara) veneau sa asculte murmurul descantecelor preotesti si porunca ce se hotara era una pentru toti dochii … Si numai Zamolxos ii vedea din cerul albastru si senin ca un soare dadator de intelepciune si sanatate … El, Zamolxos era stapanul celor stiute din stramosie, al linistii din suflet si rasului bun, destramatorul minciunii si gasitorul de leacuri vindecatoare …
        De-aceea l-au iubit si l-au innaltat, sa le fie deasupra … Ca ce loc e mai liber ca cerul, si mai inmiresmat ca vazduhul ? …

        Toate acestea … sunt scrise in iarba si frunzele codrului din locul cetatii … Iar pietrele si coloanele ramase, sunt martore ca asa este …

        Like

  • Madi

    Fiii Soarelui şi urmaşii lui Zamolxe, fiii Cerului … şi ai Dumnezeului Preaînalt …

    Like

  • ionut

    😉 😉 😉 😉 😉

    Like

Nu ciocăniţi ! ...ies eu din când în când.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s